Inapoi

A aparut nr. 103-104 al revistei "Igloo"

Publicat de SPATIULCONSTRUIT, la
     


    * interior: Golden Tulip Ana Tower | Blackbox
    * design: Studio Job. Brave New World
    * traditii: Cartea

    * proiect: Schloss Freudenstein | Hamburg, Germania. Un (micro)oras verde | Chile. Spatii publice. Plaza de la Ciudadania, Santiago de Chile | Ferdinand 58

    * opinii: Gloriete pentru Bucuresti

    * centre istorice: Piatra Neamt, patrimoniu in pericol
    * restaurare: Casa Alba
    * dictionarul ideilor proaste: Azi: Forma

 

 

Din sumar:
interior | Golden Tulip Ana Tower



Finalizat in septembrie 2008, Golden Tulip Ana Tower, un high class business hotel de 4 stele, are o arhitectura simpla, clara si, in primul rand, sobra. Exteriorul nu comunica mult din spectacolul designului interior, cu exceptia liftului panoramic cu care se ajunge la restaurantul 585 Fusion, cu o capacitate de 120 de locuri, situat la ultimul nivel. Imbracat in mare parte in sticla, restaurantul este gandit in doua tonuri, alb-bej si maro-roscat; lumina de accent puncteaza axa longitudinala de-a lungul careia se desfasoara spatiul, axa subliniata si de structura metalica decorativa, inspirata din arhitectura gotica, ce sustine luminatorul central.
Spatiile publice sunt personalizate cu detalii studiate atent, in special cu accente grafice: pe mocheta salii de conferinte (produsa pe comanda) este scrisa, in engleza, istoria culturala a Sibiului; zona receptiei (animata de personaje albe in marime naturala) este o suma de texturi ton pe ton (piatra bej, Corian® alb, lampi de plafon voluminoase, din sticla alba). Designul corpurilor de iluminat este, de altfel, unul dintre punctele forte ale interioarelor, proiectul fiind o combinatie de lumini tehnice, punctuale, de accent, cu corpuri cu o geometrie speciala si o cromatica contrastanta.

interior | Blackbox



In incinta mallului din Timisoara, si-a facut recent aparitia un spatiu neconventional pentru distractii mai mult sau mai putin sportive pe care il semneaza tinerii arhitecti de la Parasite Studio. Cu o abordare inovativa a arhitecturii si o atentie deosebita pentru detalii, acestia ne-au povestit cum a luat nastere si cum s-a dezvoltat proiectul pornind de la ideea de Blackbox. Vitrajele existente au devenit locuri "de expunere" si de comunicare spre spatiul exterior, in fapt, ecrane informative dinamice. Interiorul, desi are o suprafata considerabila (2 000 mp), s-a dovedit a fi extrem de greu de configurat si in special de organizat intr-un concept coerent din cauza spatiilor tehnice existente, imprastiate aleatoriu si a structurii metalice extrem de masive, prezenta in spatiu. Primele intentii ale arhitectilor au fost de a ascunde structura, apoi de a incerca sa o ignore, dar au ajuns sa isi dea seama ca una dintre cele mai bune solutii ar fi sa o integreze amenajarii, interpretand-o si deformand-o ca o imagine proiectata pe peretii perimetrali.

design | Studio Job. Brave New World



Absolventi ai Academiei de design din Eindhoven, Job Smeets (nascut in Belgia in 1970) si Nynke Tynagel (nascuta in 1977 in Olanda) traiesc si lucreaza impreuna. Au colaborat cu galerii din New York, Tokio, Los Angeles, Paris, Londra sau Milano; au creat pentru Bulgari, Swarovski, Bisazza, Venini, Royal Tichelaar Makkum sau Moooi; au expus la MoMA, Victoria&Albert Museum, FIAC, Cooper-Hewitt sau Guggenheim. Lucreaza in special cu piese de serie mica, sculptate sau turnate in bronz, de ceramica sau din lemn, integrand in designul lor o iconografie fantastica, desenata, sculptata sau turnata intr-o maniera realista, cu mare atentie acordata tehnicilor de prelucrare. Simbolismul bogat folosit de ei cuprinde teme biblice, istorice (intelegand prin asta trecutul care vorbeste despre prezent), zoomorfe si antropomorfe. Daca prezenta naturii se traduce in iconuri senine, usor naive, cea a omului detine un arsenal (la propriu si la figurat) impresionant: arme, fabrici, fum, utilaje. Lacomie, jaf, poluare. Imaginea narativa puternica a acestor colectii este o chestiune foarte subiectiva, atat din partea designerilor, cat si din partea publicului. Poate fi numita o revenire a artelor decorative, poate fi numita arta, poate fi numita design, are putin din toate. Este insa, la urma urmelor, un mesaj foarte personal. Si, ca orice mesaj personal, e o chestiune de gust.

proiect | Schloss Freudenstein



Castelul Freudenstein (in traducere - piatra fericirii) a fost modificat in repetate randuri; construit in 1168 pentru a apara minele de argint ale Saxoniei, a fost transformat in secolul al XVI-lea in palat renascentist, resedinta a baronilor saxoni, pentru a servi apoi drept arsenal, spital si siloz. Pentru aceste din urma functiuni, golurile au fost micsorate, iar in interior au fost construite, pentru depozitare, plansee intermediare din lemn. Dupa o lunga perioada in care cladirea a fost complet abandonata, s-a hotarat organizarea unui concurs pentru transformarea sa in arhiva a minelor saxone si in muzeu mineralogic, proiectul fiind finalizat in toamna lui 2008. AFF Architeketen au dorit sa pastreze toate layerele istoriei, toate interventiile, modificarile si completarile suferite de constructie, pe scurt, intreaga atmosfera fragmentata si eclectica a castelului, transformandu-l insa, in acelasi timp, intr-un simbol al industriei care a facut din aceasta zona a Germaniei unul dintre cele mai bogate tinuturi. Astfel, in curtea interioara, de forma rectangulara, a asa-numitului Neue Schlosshof, arhitectii au inserat, in asfalt, placi octogonale de granit, ca aluzie la forma mineralelor.

restaurare | Casa Alba



In majoritatea satelor sasesti din Transilvania, patrimoniul saxon dispare pe zi ce trece din pricina unei modernizari inadecvate si mai ales din cauza indiferentei unei comunitati care nu se identifica cu traditiile vechilor sasi. Elementele originale decorative ale caselor sunt inlocuite cu cele moderne, materialele preferate fiind mortarul de ciment, mozaicul din piatra de rau la socluri, ferestrele din tamplarie PVC si culorile stridente, ceea ce transforma dramatic atmosfera acestor asezari. Se construiesc case mai mari, cu etaj, atipice, iar casele existente se renoveaza cu materiale dintre cele mai ieftine, cu muncitori nepriceputi. Mai mult decat atat, nu putine sunt situatiile in care case cu o vechime de aproximativ o suta de ani sufera de pe urma extinderilor, atat pe orizontala, cat si pe verticala, proportiile originale atat de armonioase fiindu-le alterate pentru totdeauna. In urma unei vizite pe care sotii Bassetti au facut-o in satul Copsa Mare, acestia au decis sa demareze un proiect de recuperare a arhitecturii traditionale de pe aceste meleaguri. Scopul lor este protejarea unui patrimoniu deosebit de valoros, prin intermediul conservarii si dezvoltarii turismului si, poate cel mai important, prin stransa colaborare cu localnicii, fundamentala pentru ca acestia sa inceapa sa-si pretuiasca traditiile.