Un experiment radical: Cartierul fără locuri de parcare, două decenii mai târziu

Cartierul cu aproximativ 5.000 de locuitori din orasul german Freiburg a fost gandit in asa fel incat sa nu fie necesar sa detii un autoturism pentru a desfasura activati de zi cu zi. Ba chiar ti-ai provoca singur batai de cap daca ai alege deplasarea in habitaclu.

Accesul masinilor nu este interzis, insa soferii sunt obligati sa respecte o limita de viteza de 5km/h si sa le acorde prioritate pietonilor si nu au voie sa stationeze decat temporar pentru a lua sau a lasa pe cineva. Ce nu vei vedea aici sunt locuri de parcare pe langa blocuri sau de-a lungul strazilor, si asta cu acordul celor care, in urma cu doua decenii, au decis sa ia parte la ceea ce este considerat unul dintre cele mai radicale experimente urbane in numele sustenabilitatii.

Freiburg, un oras cu o populatie de aproximativ 220.000 de oameni, este cunoscut pentru politicile sale urbane orientate spre sustenabilitate. In anii 1960, intr-o epoca in care autoturismul personal era asimilat viziunii modernitatii, Freiburg incepea sa interzica accesul masinilor in centru (o practica imbratisata de-abia in ultima vreme de tot mai multe orase mari). Doar un singur oras din Germania are mai multe piste pentru biciclete, iar stadardele privind eficienta energetica a locuintelor noi sunt mult mai ambitioase in Freiburg decat cele minime ale guvernului federal.

Riesenfeld este un alt cartier al orasului gandit in cheia sustenabilitatii, cu cladiri eficiente energetic, joburi la care poti sa ajungi pe jos, sistem eficient de transport public si limite de viteza. Vauban este considerat insa nestemata eco a orasului, ducand si mai departe viziunea, prin eliminarea cu totul a locurilor de parcare.

Cartierul a fost construit incepand cu 1992 pe locul unei foste baze a armatei franceze chiar de catre cetateni ai Freiburgului atrasi de perspectiva de a locui intr-o zona cu aer curat, si totusi in mediul urban, dupa ce orasul nu a reusit sa gaseasca un dezvoltator imobiliar care sa isi asume riscul sa construiasca locuinte fara spatii de parcare. Locuitorii sunt cei care au insistat pentru un design care descurajeaza in mod intentionat utilizarea masinilor. 

Secretul succesului sta in atitudinea fata de spatiile de parcare

Desi initial s-a dorit eliminarea completa a acestora, in conditiile in care legislatia regionala presupunea existenta unui spatiu de parcare la fiecare locuinta, s-a ajuns in cele din urma la un compromis: un loc la fiecare doua locuinte, dar amenajate in garaje construite la marginea cartierului, astfel incat oamenii sa nu poata parca, in mod convenabil, chiar in fata blocului.

Guvernul a cerut rezervarea unei bucati de pamant pentru situatia in care locuitorii vor dori in viitor mai multe spatii de parcare. Dupa douazeci de ani, acest lucru nu s-a intamplat inca.

Cartierul a fost astfel conceput incat sa fie mai usor sa mergi pe jos sau cu bicicleta decat sa te duci tocmai la garajul de la marginea cartierului si sa conduci cu viteza melcului pe strazi pe care pietonii au prioritate.

S-a ajuns astfel ca in Vauban sa existe 183 de masini la fiecare 1.000 de locuitori, de doua ori mai putine ca in Riesenfeld. Spre comparatie, in Statele Unite exista 800 de masini la 1.000 de locuitori. Pentru cei curiosi, Romania avem 261 de masini la 1.000 de locuitori, tara noastra avand insa cea mai mica densitate de masini din Uniunea Europeana.

Chiar si cei care au masini merg mai mult pe jos sau cu bicicleta decat o faceau inainte sa se mute aici.

Poti ajunge la cumparaturi, la o cafea, la restaurant, la banca, la birou sau la scoala pe jos. Astfel de spatii se intercaleaza cu cladirile de locuinte intr-o mai mare masura decat intr-un cartier obisnuit. Locuitorii isi ataseaza de biciclete carucioare atunci cand merg la supermarket sau cand isi duc copilul la locul de joaca. Cei care lucreaza in centrul orasului pot lua autobuzul sau metroul usor pana la statia centrala. 

"In viata de zi cu zi, chiar nu ai nevoie de masina", spune Almut Schuster, care a locuit in cartier 18 ani.

Surse: FastCompany, freiburg-vauban.de, New York Times