Inapoi
Ghiduri de constructii / Case cu pereti permeabili la vapori versus case impermeabile

Case cu pereti permeabili la vapori versus case impermeabile

Publicat de SPATIULCONSTRUIT, la 29.04.2013

Cu toate ca pare greu de crezut, termoizolarea chiar exista si nu reprezinta un moft, ci constituie un serios subiect de dezbatere in mediile implicate in cercetarea si proiectarea cladirilor eficiente energetic. Nu putem discuta despre termoizolare fara a intelege de fapt cum se manifesta aceasta si care sunt avantajele si dezavantajele pe care le implica.

In contextul discutiilor tot mai intense privind economia de energie necesara pentru incalzirea, respectiv racirea spatiilor de locuit, termoizolarea eficienta a cladirilor ramane o conditie de baza. Insa in ceea ce priveste modalitatea concreta de realizare a termoizolarii, exista doua concepte diferite, fiecare dintre acestea influentand, in mod specific, functionarea ulterioara a cladirii. In cele ce urmeaza vom discuta despre aceste doua concepte.

Cladiri cu pereti permeabili la vapori

Conceptul de cladire cu pereti permeabili la vapori  nu este nou si reprezinta de fapt o extindere a modului traditional de construire, in care caramizile pline au fost inlocuite cu blocuri ceramice sau din BCA peste care se adauga stratul de material termoizolant. Se porneste de la premisa ca anumite elemente constructive -  peretii de exterior - sunt permeabili, adica deschisi la circulatia vaporilor. In consecinta, peretii si cladirea respira. (Am subliniat anumite, pentru ca in realitate nu este recomandat ca respiratia sa se intample peste tot.)


Acest concept este aplicabil numai in cazul constructiilor din zidarie portanta (caramida plina, blocuri ceramice cu goluri, BCA, etc.) sau pe structura in cadre (stalpi si grinzi) din beton armat cu panouri de zidarie si nu este recomandat la constructii pe structura usoara din lemn sau metal.


Peste peretii de fatada realizati din zidarie, se aplica fie un termosistem din polistiren, vata minerala bazaltica sau alt material termoizolant care ingaduie difuzia (trecerea) vaporilor, fie un strat de material termoizolant si un placaj uscat care sa permita ventilarea spatiului dintre termoizolatie si placajul de fatada si circulatia vaporilor.


In realitate, utilizarea acestui sistem reprezinta un mod simplu de a incerca sa se controleze cantitatea de vapori din incaperea sau cladirea respectiva.

In timpul sezonului rece, atunci cand incaperea este incalzita, cea mai mare parte a vaporilor din interiorul cladirii tind sa migreze prin pereti, catre exterior. Fenomenul este dependent de o serie de factori, atat interiori cat si exteriori: temperatura, presiune, cantitatea de vapori din aerul de la interior, etc. Vaporii absorbiti in pereti vor migra atat prin zidarie (indiferent din ce este facuta) cat si prin mortarul de zidarie si prin termoizolatie, catre exterior, urmand ca pe timpul verii, datorita insoririi fatadei si a temperaturilor crescute, acestia sa fie degajati in atmosfera, lasand materialul termoizolant uscat si pregatit pentru un nou sezon rece (cel putin asta sustin partizanii acestui sistem). O alta parte a vaporilor din pereti ar putea fi cedati catre interior in timpul sezonului cald, urmand sa pastreze atat temperatura cat si umiditatea din cladire in parametri acceptabili.



AVANTAJE

● solutiile de incazire/racire sunt  cele clasice (radiatoare si aparate de climatizare locale). In cazul in care cladirea este bine termoizolata, necesarul de energie va fi foarte mic.

● nu necesita un sistem mecanic de ventilare. Pe baza ventilarii obisnuite a incaperilor, se reuseste, cu ajutorul peretilor, controlul cantitatii de vapori de la interior.


DEZAVANTAJE

● umiditatea patrunsa in pereti poate condensa in acestia, in cazul in care termoizolatia este montata prost sau nu este suficienta pentru a impiedica acest lucru.

● mai mult decat atat, vaporii ajunsi in termoizolatie si neevacuati pe parcursul verii pot condensa in aceastia pe timpul iernii, scazand capacitatea termoizolanta a materialului respectiv.

● peretii care se usuca mai greu (in mod uzual cei pozitionati pe nord, nord-vest sau nord-est) n-ar trebui sa permita circulatia vaporilor, existand riscul ca in cazul cladirilor cu forme complexe acesti pereti sa nu poata fi uscati.

● nu se recomanda utilizarea peretilor permeabili la vapori in bucatarii si bai (incaperi cu umiditate relativa ridicata, peste 90-95%). In aceste locuri, pot aparea acumulari incontrolabile de vapori in structura peretilor sau a planseelor, ceea ce conduce la riscul aparitiei condensului.

Case etanse, impermeabile

Casele etanse reprezinta o propunere relativ moderna, in care toate elementele constructive ale unei cladiri (fundatii, pereti, terase sau acoperisuri) sunt impermeabile la vapori. Conceptul se poate aplica pentru toate tipurile de structuri. Mai mult chiar, este obligatoriu la constructiile pe structuri usoare din lemn sau metal pentru a putea functiona corect .


In cazul caselor etanse, controlul vaporilor se face cu sisteme mecanice de ventilare (centrale de ventilare cu sau fara recuperare de caldura) utilizate si pentru incalzirea, respectiv racirea aerului, in functie de sezon, eliminandu-se astfel sistemele traditionale de incalzire (centrale termice cu radiatoare) sau racire (aparate de aer conditionat). Acest concept evita transferul si acumularea de vapori in structura elementelor constructive, insa poate conduce la acumularea in exces a vaporilor la interiorul cladirii, atunci cand nu se utilizeaza sisteme de ventilare mecanizata a aerului. O materializare a acestui concept este casa pasiva, care reuseste sa ajunga la consumuri foarte reduse de energie, respectiv la economii serioase de bani in utilizare.



AVANTAJE

● vaporii din interiorul cladirii nu mai sunt lasati sa migreze (aleator) prin pereti, ci sunt evacuati in mod controlat  in functie de cantitatea acestora dar si de dorinta beneficiarilor.

● lipsa condensului in structura materialelor din care este alcatuita constructia conduce la o durata de viata mai mare si la mai putine cheltuieli de reparatii.


DEZAVANTAJE

● in acest caz pot aparea probleme mai ales in cazul cladirilor insuficient sau incorect termoizolate, in care condensul se poate manifesta chiar la suprafata interioara a peretilor.

● utilizarea centralelor de ventilatie este in acest caz o conditie "sine qua non" (fara de care nu se poate) si poate conduce de asemenea la cresterea costurilor de executie, mai ales in cazul in care acestea nu pot procesa temperaturi mai mici de -5°C. In acest caz este nevoie de echipamente si/sau lucrari suplimentare, ceea ce poate mari investitia initiala.

● pentru verificarea etanseitatii este necesar un test (blower door) care sa confirme cat de ermetica este cladirea. In cazul in care se detecteaza locuri neetanse, acestea trebuie gasite si reparate.

Concluzie

Dupa cum se vede, in contextul mai larg al solutiei de termoizolare a unei cladiri, ambele concepte prezentate mai sus sunt egal aplicabile, cu conditia sa ne asumam constient faptul ca fiecare dintre ele are atat avantaje cat si dezavantaje.


Trebuie sa precizam ca variantele prezentate mai sus nu exclud vreunul din materialele sau sistemele termoizolante existente pe piata (vezi Materiale termoizolante), cu amendamentul ca este bine sa se tina seama atat de recomandarile producatorilor cat si de cele ale arhitectilor in implementarea unuia sau altuia dintre concepte.


De asemenea, este recomandat ca in procesul de proiectare sa se ia in calcul toti factorii care ar putea influenta comportamentul cladirii in timp si sa se prevada masurile necesare pentru contracararea efectelor negative si amplificarea aspectelor pozitive.