Inapoi

"Fragments of the Earth" - O expozitie de arhitectura japoneza

Publicat de SPATIULCONSTRUIT, la
fragments_of_the_earth1



Principalele clisee legate de arhitectura japoneza se refera la obsesia tehnologiei, si discrepanta intre obiectele de arhitectura rafinate si haosul urban generalizat.
Aceasta expozitie, concentrata pe activitatea unora dintre reprezentantii principali ai arhitecturii japoneze contemporane demonstreaza cum poti folosi tehnologia in mod creativ, cum sa faci arhitectura pornind de la caracterul si istoria unui loc si cum sa gestionezi intr-un mod inovativ si responsabil dezvoltarea urbana.

Expozitia initiata de catre prof. Riichi Miyake cuprinde doua parti principale:
Virtus Loci: O selectie de cladiri ale arhitectilor Tetsuo Furuichi, Yasuhiro Yamashita si Hironori Matsubara si Forma Urbis: Proiecte urbane pentru mega-orase ale arhitectilor de mai sus, la care se adauga Tatsuya Yamamoto.

Arhitectura contemporana din Japonia se afla in plina transformare radicala in ceea ce priveste mediul inconjurator si cultura. Întelegerea faptului ca resursele si teritoriul globului sunt limitate a confirmat ideea ca arhitectii ar trebui sa atinga obiectivele societatii durabile raportate la un mediu global echilibrat. Faurirea unei societati cat mai putin poluante este una dintre sarcinile de maxima urgenta pentru intreaga societate umana. Inovarea sociala si conservarea mediului devin astfel obiective esentiale si pentru profesionisti. În acest context, arhitectii japonezi si-au extins cu curaj domeniile lor de interes de la activitatile conventionale de constructie la coordonarea creativa in slujba vietii si securitatii oamenilor. Aceasta abordare se extinde acum dincolo de granitele Japoniei, activand potentialul locului si al oamenilor in fiecare parte a lumii.
Expozitia <Fragments of the Earth> a fost astfel conceputa pentru a pune in evidenta partea cea mai productiva a arhitectilor japonezi care au luat contact cu realitatea vietii umane din diferite parti ale globului, nu numai in tarile dezvoltate, dar si in zone ramase mult in urma, unde predomina saracia si foametea. Arhitectii prezenti in cadrul acestei expozitii sunt pasionati de conceptul de loc ca esenta a vietii umane, aplicand metoda lor originala si incitanta, sustinuta de traditia mestesugareasca.

Virtus Loci
A fi unic intr-un loc este esenta localului, in timp ce a te afla oriunde/pretutindeni este scopul modernitatii. În a doua jumatate a secolului al 20-lea, aceasta confruntare a caracterizat dezbaterea profesionala. Trei dintre cei mai interesanti arhitecti din Japonia, si anume Tetsuo Furuichi, Yasuhiro Yamashita si Hironori Matsubara, au pus problema localului, prin lucrarile lor realizate in diferite parti ale lumii. Printre numeroasele lor proiecte arhitecturale, cele mai caracteristice, care se refera la notiunea de loc (locus) au fost selectate si reinterpretate in cadrul acestei expozitii, in scopul de a transmite noua idee de virtus loci (forta locului).
De fapt, Tetsuo Furuichi, care in tineretea sa a lucrat cu Kenzo Tange, incearca sa sublinieze valoarea locului unic, Aizu, regiunea sa natala. Practica lui aparte, si anume de a lucra in tarile africane si asiatice, l-a consacrat drept pionier al vernacularului universal, un mod de-a integra caracterul local si noile tehnologii. Yasuhiro Yamashita incurajeaza metodologia indigena de relocare: schimbul si transferul obiectelor de arhitectura intr-un alt context regional, pe baza unui schimb de resurse. Cel mai tanar dintre ei, Hironori Matsubara, ilustreaza notiunea de deplasare de la un loc la altul. Avand sediul in Beijing, acesta si-a extins teritoriul spre Africa (tarile subsahariene), promovand o politica a participarii.
Ideea de virtus loci ar trebui inteleasa si interpretata ca un proces de creatie a noilor valori ce urmeaza a fi generate prin alternanta intre local si trans-local. Abordarea sincera a acestor trei arhitecti cu privire la problemele de mediu, inovatia tehnologica si identitatea culturala vor oferi cu siguranta sugestii pentru activitati creative in epoca globalizarii.

Forma Urbis
De o jumatate de secol incoace, decalajul dintre societatea avansata si societatea ramasa in urma a constituit un punct nevralgic. Cu toate acestea, recentul coeficient sporit de crestere economica a tarilor mari, cum ar fi China, India si Brazilia, s-a dovedit a fi o alta posibilitate de a oferi mai multe oportunitati unui numar mare de oameni abandonati in ultimul secol. Dupa evaluarea potentialului de dezvoltare, lumea este acum impartita in trei grupe majore. Tarile care au atins deja obiectivul unei economii stabile si al unei societati durabile ocupa 13% din populatia lumii. Cele care beneficiaza de un potential ridicat de dezvoltare viitoare in urmatoarele doua decenii reprezinta 59%, in timp ce acelea care sufera inca din cauza situatiei economice si sociale precare reprezinta 28%. Managementul dezvoltarii reprezinta sarcina esentiala pentru majoritatea populatiei lumii.
Urbanizarea rapida este, astfel, aspectul cel mai caracteristic al acestui fenomen. Jumatate din populatia lumii traieste deja in zonele urbane, in timp ce la inceputul secolului 20 acest procent era de numai 13%. Ambele modele urbane, atat cel al mega-orasului cat si cel al orasului compact sunt indispensabile in stabilirea viitoarelor tipuri de asezari. În scopul atingerii obiectivului de oras durabil, arhitectii expun caile proprii privind procesul de rezolvare a problemelor create de aceasta monstruosa tendinta de urbanizare megalomana. Expozitia prezinta situatiile din Istanbul, Tokyo, Seul si Beijing, precum si solutiile stralucite pentru evolutia acestor mega-orase propuse de catre Tatsuya Yamamoto, Tetsuo Furuichi, Yasuhiro Yamashita si Hironori Matsubara.

Riichi Miyake
Presedinte al Comitetului Executiv

Expozitia <Fragments of the Earth>
Muzeul Taranului Roman, 2 - 31 octombrie 2009
Organizata de Comitetul Executiv al Expozitiei "Fragments of the Earth" (Locuri pe Pamant)
Cu sprijinul Japan Foundation, Ambasada Japoniei in Romania si in parteneriat cu Tago Architects, Zeppelin, revista Arhitectura, Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu" Bucuresti

Pentru mai multe detalii, va rugam sa contactati revista Arhitectura
telefon: 0730.60.78.34 
monica.david@arhitectura1906.ro.